Caterinci

Ortografie de cartier

one whisper

Că zicea șomfi alaltăieri despre alfabetismul descoperit pe budă, îmi permit să percutez eu cu partea a doua din ceea ce prevăd că va deveni un serial interesant. Găsită în cartier, pe drumul spre Mega Image.

Ortografie de cartier

Always look

no whispers

La sugestia Iarinei am dat-o iar pe Monty Python. Cu mulţumirile de rigoare, iată unul dintre cele mai bune cântece (ăsta e din Life of Brian).

Vara asta

one whisper

Şovă se dă iar mare cu ce a făcut/stricat/dres vara asta şi cică îmi dă o tentativă de leapşă.

Mi-e frică să încep să scriu, pentru că aş termina prea repede şi m-aş deprima. A fost totuşi o vară frumoasă, interesantă, din care am tras multe concluzii. Referitoare la viaţă, la oameni, la viitor, la trecut şi la substanţe mai mult sau mai puţin acceptate din punct de vedere social. Unele’s de bine, altele mai puţin. Dar fiecare dintre ele are o însemnătate aparte şi încheie câte o poveste. A fost cea mai intensă vară de până acum, cred. În acelaşi timp a fost şi cea mai relaxantă şi introspectivă.

A fost o vară aşa cum ar trebui să fie toate verile. Cu distracţie, cu iubire, cu ură, cu beţie, cu dezamăgiri, cu travkă, cu Star Trek, cu mare, cu “acasă”, cu desene animate, cu nopţi albe pe plajă, cu uitări, cu pufuleţi. Exact ce trebuie ca să n-o iei razna de tot.

A, da. Şi a fost o vară în care s-au întâmplat multe lucruri “pentru prima dată”. Toate de bine.

Şi gata. Nu mai trag linie, că a venit deja noul anotimp peste mine.